Comarnic online

Biserica Sf. Nicolae

Eroi Comarniceni

Pictura in ulei

Diverse

  • Citatul Zilei


  • Evenimentele Zilei 02.10.2014




  • Rezultat

    Rezultat


  • Banc la fiecare accesare!!





Denumire  

  Muzeul Cinegetic

Judet  

  Prahova

Localitatea  

  COMARNIC

Adresa  

  Strada Posada 11, Comarnic, 105700

Cod postal  

  105700

Telefon  

  +40(244)392030

Program  

  miercuri - duminică: 9:00 - 17:00

Anul înfiinţării  

  1996

Director  

  

Categoria  

  Muzeu în subordinea unei societăţi comerciale / regie autonomă

Profil general  

  Etnografie

Profil principal  

  Artă religioasă, Etnografie


Pe şoseaua Ploieşti - Braşov, la Posada (km 114), între Comarnic şi Sinaia, s-a deschis nu de mult un muzeu de factură aparte, lângă fostul castel construit de domnitorul Gh. Bibescu (1842-1848). Castelul a fost locuit temporar şi de principesa Martha Bibescu (născută în 1890, la Bucureşti),scriitoare franceză deorigine română şi susţinătoare a afirmării aviaţiei româneşti.
 În anul 1950, castelul Bibescu a căzut pradă unui incendiu şi nu a mai fost reconstruit. În construcţiile anexe s-a constituit o tabără pentrucoreeni, apoi pentru pionierii români şi, în cele din urmă, un loc de depozitare a obiectelor din Castelul Peleş, care primise destinaţie pentru vizite protocolare. Pe larga terasă a castelului s-a construit o clădire modernă. Muzeul cinegetic al Carpaţilor - Posada, secţie a muzeului Peleş, deschis la 20 noiembrie 1996, poate fi vizitat între orele 8, 30-16, cu excepţia zilelor de luni şi marţi. Este destinat vânătorii şi are o colecţie valoroasă de trofee, medaliate în ţară şi peste hotare.
     Muzeul prezintă în mod sistematic potenţialul cinegetic al Carpaţilor Româneşti. Sunt expuşi mai întâi bourul (Bos primigenius) şi zimbrul (Bison bonasus),specii dispărute din mediul natural, dar figurate pe stema Moldovei, fapt care atestă prezenţa lor în pădurile carpatice, la mijlocul secolului al XIV-lea.Exemplare de zimbru se mai păstrează astăzi numai în rezervaţii.

     Sunt prezentate, în continuare, capra neagră (Rupicapra rupicapra) - caracteristică piscurilor stâncoase, cerbul (Cervuselaphus), cerbullopătar (Cervus dama), căpriorul (Capreolus capreolus) şi muflonul (Ovis musimon), rar întâlnit astăzi la noi (am avut ocazia să-l văd, inconfundabil, în Masivul Hăşmaş,în 1995, împreună cu colegii din grup - Ică Giurgiu), mistreţul (Sus scrofa), râsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus) şi ursul brun (Ursus arctos), acesta din urmă constituind faima Carpaţilor Româneşti.
    
 Speciile amintite (exemplare împăiate) sunt înfăţişate în mediul lor natural, prin intermediul dioramelor (aidoma celor de la Muzeul Antipa din Bucurećti). Hărţi speciale prezintă aria de repartiţie a fiecărei specii, iar în unele cazuri şi toponimele derivate din numelelorpopular, pe teritoriul României. Tot prin intermediul hărţilor sunt înfăţişate locurile unde s-au găsit fosile aparţinând strămoćilor speciilor respective. Sunt expuse şi stemele judeţelor României (15 la număr) în care sunt figurate specii cinegetice, steme ce arată că vânătoarea a fost una din preocupările tradiţionale ale poporului nostru.
    
 Seria exponatelor se încheie cu păsări răpitoare şi de interes cinegetic: bufniţa (Bubo bubo), corbul (Corvux corax), dropia (Otis tarda),cocoşul de munte (Tetrao urogallus), fazanul (Phasianus colchicus) şi câteva păsări de apă, caracteristice Deltei Dunării.
     Câteva grafice pun în evidenţă ciclul natural al rutului (împerecherii) mamiferelor, pe luni şi specii şi ciclul anual al fătării lor. De asemenea, un grafic indicăetalarea faunei cinegetice în raport cu înălţimea reliefului şi respectiv, cuvariaţia asociaţiilor vegetale.
     Sunt expuse, de asemenea, panoplii şi arme de vânătoare (între care cea a lui Al. I. Cuza) provenind din Castelul Peleş, împreună cu obiectedin ceramică şifildeş, platouri şi faianţă realizată în ateliere străine, porţelanuri de Meissen, mobilier în stilrenascentist, tapiserii şi tablouri înfăţişând scene şi câini de vânătoare etc.